Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Evenimente
  Agenda culturală
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  test
  ..............
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     
 
Particpant la concursul WebTop

Editorial
Încurajarea leprelor
Duminică, 6 aprilie, urma să ajung la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Adolescenţi, unde mă aşteptau mai mulţi copii, şi am comandat un taxi la numărul de telefon 14006.
Taxiul a ajuns cu întârziere de… 50 de minute.
– Bună ziua! Aţi întârziat…, încerc eu să clarific situaţia.
– Надо говорить правильное название улицы! („Trebuie să indicaţi numele corect al străzilor!”), mi-a tăiat-o obraznic taximetristul.
În continuare am discutat în ruseşte ca să-l fac să înţeleagă că actuala denumire a străzii numără deja 25 de ani.
– Для меня она была и будет только переулком Богдана Хмелницкого! („Pentru mine a fost şi va rămâne mereu stradela Bogdan Hmelniţki”), mi-a amintit dânsul denumirea sovietică a străzii pe care o şi uitasem de mult, ca mai apoi să adauge:
– Я никогда не буду признавать ваши названия! („Eu niciodată nu voi recunoaşte denumirile puse de voi!”)
Tipul a început să-mi ţină lecţii de istorie: că acest pământ e rusesc, că locul celora care vorbesc limba română e în România şi să ne cărăm cu tot cu denumirile străzilor dincolo de Prut etc. Apoi provocatorul m-a asigurat că va veni Putin peste noi şi atunci ne vom aminti cu toţii limba rusă (m-a ameninţat, deşi am vorbit cu el doar ruseşte). Când am coborât, am încercat să aflu de la dispecerat numele taximetristului maşinii cu numărul CPE 530.
– А зачем вам? („Dar la ce vă trebuie?”)
Îi relatez că şoferul maşinii respective a fost necuviincios şi-i reproduc afirmaţia acestuia că niciodată nu va recunoaşte denumirile noastre.
– А он прав! („Dar el are dreptate”) Кто их может всех запомнить? („Cine le poate ţine minte pe toate?”).
În Chişinău există vreo 300 de denumiri de străzi cu nume schimbate şi timp de un sfert de secol cei care sunt obligaţi, în contextul profesiei pe care o au, să le ţină minte, le înjură.
Să se fi încuibat la agenţia de taxiuri 14006 un cuib de şovini?, mă întreb, ca să constat că problema e mult mai gravă.
După acţiunile din Crimeea, Rusia îşi încurajează consângenii de pretutindeni, inclusiv din Republica Moldova, să fie obraznici şi să se angajeze într-un război nedeclarat de recuperare, într-un Gulag comun numit Uniunea Euroasiatică, a statelor care şi-au obţinut independenţa în 1991.
Brusc, oamenii resemnaţi de ieri au devenit agresivi, puşi pe ceartă, gata să împuşte.
Găgăuzii, instigaţi de agenţi FSB, de care foieşte la ora actuală sudul republicii, nu se vor în Europa cu găgăuzii şi turcii lor, ci în Federaţia Rusă. Bulgarii de la Taraclia nu se doresc cu Bulgaria în Uniunea Europeană, se doresc şi dânşii cu Siberia. Ucrainenii din republica noastră susţin acapararea Crimeei de către ruşi. Şi moldovenii noştri, asmuţaţi de Dodon, nu-şi mai vor salariile mari din Europa, ci se doresc în continuare slugi la Surgut şi Irkutsk cu lefi mizere. De ce? Psihiatrii au observat că jertfa îşi admiră călăul, că cel umilit, sechestrat, omorât, cu limba smulsă îl va iubi mai mult pe cel care l-a umilit, sechestrat, omorât, care i-a smuls limba din gură, decât pe cel care i-a dăruit libertatea, demnitatea sau l-a salvat. Găgăuzii, bulgarii, ucrainenii, moldovenii rusificaţi (şi nu moldovenizaţi!) se vor identifica mai degrabă cu cei care i-au deznaţionalizat decât cu propriul neam. Aceasta e drama naţionalităţilor din această parte de lume.
Iar şovinii? Ei îi folosesc în prostia şi ignoranţa lor.
Aflu zilele trecute că, pe lângă „poporul transnistrean”, în Republica Moldova e pe cale de a se naşte o nouă comunitate: „poporul bălţean”, alcătuit din locuitorii oraşului Bălţi, care se vrea şi el în Federaţia Rusă.
Cel puţin aşa ne-a anunţat celebrul Ghennadi Klimenko, cel care afirmase că e cetăţean rus şi se află în deplasare în Republica Moldova.
Când oare acest şovin şi toţi cei de teapa lui se vor întoarce din deplasările lor de durată în patria moşilor şi strămoşilor lor?!
Cred că timpul a venit.
Nicolae DABIJA
Patrimoniul cultural
Cetăţi
Cetatea Soroca. Unicul monument de istorie si arta medievala moldoveneasca, ce s-a pastrat integral, asa cum a fost conceput de mesterii zidari.
Cetatea Hotin. Cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului.
Cetatea Albă. Cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. Grecii o numeau Levcopilis, dacii - Vidava, romanii - Alba Iulia, genovezii - Moncastro sau Maurocastro, turcii - Akkerman, rusii Belgorod.
Mănăstiri
Mănăstirea Căpriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseşteuna dintre cele mai vechi manastiri din Moldova - Capriana (întemeiată în 1429).
Mănăstirea Hâncu. În 1678, intr-o zona de codru, la izvorul rîului Cogîlnic (cca. 55 km vest de Chişinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinţeaza, la rugamintea fiicei sale, o manastire de maici.
Mănăstirea "Sfânta Treime", Saharna. Situată la 110 km nord de Chişinau, pe malul drept al rîului Nistru, mănăstirea "Sfînta Treime" de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova.
 
Forul Democrat al Românilor
 Somnul raţiunii naşte monştri Nu bănuiam că discut cu o lichea...Sunt şi eu frapat de josnicia „... suverane”. Orbul găinii a afectat-o grav de tot, publicând aberaţiile unui grafoman român-antiromân. Nu am citit şi nu o să pun mâna vreodată pe această publicaţie de scursură.Dar, ceva timp trecut, vorbisem cu...
 
Vizitatori: 1179449
sus

© 2014 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Evenimente | Agenda culturală | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | test | .............. | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de TRIMARAN