Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     

Editorial

Elevul NICĂ

Săptămâna trecută am fost invitat la o şcoală.

Când am ajuns, lecţiile erau în toi. În spatele instituţiei de învăţământ dau de câţiva adolescenţi care fumează.

– De ce fumaţi, măi copii? îi întreb, ca să leg capăt de vorbă. 

Se ridică cu toţii în picioare şi-şi ascund, care în mâneca hainelor, care la spate, ţigările. 

Nimeni nu are niciun răspuns. 

– Noi, zice un băiat, nu facem politică.

E deja bine. Simt cum se iscă între noi o discuţie care mă interesează.

Încerc să-i descos:

– E bine la şcoală? 

– Bine.

– Ce vă place cel mai mult?

– Recreaţiile, zice unul dintre ei.

– Şi vacanţele, adaugă un altul.

– Citiţi cărţi?

– Nu.

– De ce? 

– Pentru că suntem în vacanţă. 

– Dar când nu sunteţi în vacanţă citiţi?

– Nu.

– De ce?

– N-avem timp.

– Dar ce faceţi când aveţi timp?

– Nică (adică Nimic). 

Copiii râd. 

– De ce râdeţi, măi băieţi?

– Pentru că pe el îl cheamă Nică.

Deci, Nică, atunci când are timp, nu face „nică”. (Asta, bănuiesc, şi ca să-şi motiveze numele.)

– Care sunt ultimele cărţi pe care le-aţi citit?

„Fumătorii” tac.

– Tu când ai citit ultima carte? îl iau eu la direct pe un elev mic de statură, din buzunarul căruia iese o şuviţă de fum de la ţigara nestinsă.

El se uită speriat la mine ca şi cum ar fi la lecţie cu tema neînvăţată şi-mi spune nesigur:

– Ieri. 

– Ce carte ai citit? devin eu curios.

– Valet de roşu.

Ceilalţi copii râd solidar.

– Poţi s-o povesteşti?

– Îhî.

– Povesteşte.

– „Valet de roşu”.

– Atât?

Cam la asta se reduc cunoştinţele unor elevi care trec prin şcolile noastre. 

Fiecare instituţie de învăţământ are un cerc, sper îngust, de elevi care se pornesc cu alţi copii la şcoală, dar nu mai ajung la lecţii, care nu citesc nici când sunt în vacanţă, nici când au ore, care nu-şi vor aminti din anii de şcoală decât fumul de ţigară…

Apropo, şcoala respectivă m-a convins că are şi destui copii îndrăgostiţi de lectură, de carte, de ore.

Împreună cu profesorii de acolo am căutat un răspuns la întrebarea: cum să-i facem pe elevi să citească?!

Răspunsurile au fost diferite:

– Să-i punem cu forţa!

– Părinţii să nu le dea de mâncare până nu citesc o carte!

– Celora care citesc două cărţi să le prindem fotografia pe Panoul de Onoare al şcolii.

– Să-i învăţăm alfabetul!

Ultimul răspuns mi-a părut cel mai potrivit, pentru că avem şi elevi care trec din clasă în clasă fără să cunoască toate literele alfabetului. 

Cititul cărţilor e una dintre bucuriile vieţii, pe care multora nu le este sortit să o cunoască, dat fiind faptul că aceştia nu cunosc tot alfabetul. Aici vina aparţine profesorilor, dar şi Legii cu privire la educaţie care-i promovează din clasă în clasă pe toţi analfabeţii, care după aceea ajung funcţionari în Guvern sau deputaţi în Parlamentul ţării.

E o datorie a cadrelor didactice să-i facă pe copii să îndrăgească lectura. 

Dacă unii dintre profesori cred că această dragoste va veni după ce aceştia vor absolvi şcoala, şi vor avea mai mult timp pentru lecturi, se înşală.

Învăţător este cel care ne pune cartea în mână şi ne învaţă cum s-o citim şi s-o înţelegem.

De aceea i se şi spune învăţător.

Cu acest lucru e de acord şi Nică, cel care a învăţat literele alfabetului buchisind denumirile de  pe pachetele de ţigări, de unde câteva dintre acestea lipseau spre disperarea profesorilor. 

Nicolae DABIJA

Patrimoniul cultural
Cetăţi
Cetatea Soroca. Unicul monument de istorie si arta medievala moldoveneasca, ce s-a pastrat integral, asa cum a fost conceput de mesterii zidari.
Cetatea Hotin. Cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului.
Cetatea Albă. Cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. Grecii o numeau Levcopilis, dacii - Vidava, romanii - Alba Iulia, genovezii - Moncastro sau Maurocastro, turcii - Akkerman, rusii Belgorod.
Mănăstiri
Mănăstirea Căpriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseşteuna dintre cele mai vechi manastiri din Moldova - Capriana (întemeiată în 1429).
Mănăstirea Hâncu. În 1678, intr-o zona de codru, la izvorul rîului Cogîlnic (cca. 55 km vest de Chişinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinţeaza, la rugamintea fiicei sale, o manastire de maici.
Mănăstirea "Sfânta Treime", Saharna. Situată la 110 km nord de Chişinau, pe malul drept al rîului Nistru, mănăstirea "Sfînta Treime" de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova.
 
Vizitatori: 1706278
sus

© 2016 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD