Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     

Editorial
Zeul naiului
Vasile Iovu cântă ca şi cum respiră.
Ca să se audă – el se atinge cu naiul de buze, dar nu de buzele gurii, ci de buzele sufletului. Cu acestea cântă Vasile Iovu.
El mai cântă cu porii, cu frunzele şi norii, cu şoaptele ierbii şi cu mirosul florii.
Vasile parcă nu viersuieşte cu un instrument vechi, de-o seamă cu neamul nostru, ci cu un lan sau cu o livadă.
În muzica naiului său auzi muzica sferelor.
Ea umple vidul, îl îmblânzeşte sau, dacă vreţi, îl omeneşte.
Sunt prezente în sunetele magice – suspinul vântului, murmurul pietrelor, lacrimile mugurului ce se desface, plânsetul sâmburelui care se naşte.
Cântecele sale fac fântâni în aer, el le sapă în sus, adânci până la stele, din care şi Dumnezeu să-şi poată potoli setea.
Aş îndrăzni să cred că Vasile Iovu înalţă catedrale sonore.
Care îşi mută zidurile dintr-o margine a zării în alta, de la pământ până dincolo de nori.
Ele sunt menite să împrăştie ceaţa:
„Ia-te, ceaţă, negurea,
De pe plai, de pe nedea…”
Şi să facă să răsară soarele.
Ca să fim noi înşine şi să nu ne mai simţim singuri în istorie:
„De străinătate mare
Plânge iarba sub picioare…”
Naiul lui Vasile Iovu e o aripă cu ochi, care zboară pe dinlăuntrul tău. De la o bătaie de inimă la alta, de la o zare a sufletului la cealaltă.
Îi comparam melodiile cu o ploaie pe o câmpie toridă, cu o ninsoare care se lasă peste o arătură.
Pentru că – mai înainte ca acestea să se audă – inegalabilul interpret face ca acestea să se vadă.
Aşa cum ochii au şi ei auz, urechile noastre, atunci când cântă Vasile Iovu, încep să vadă.
Dacă aşezi muzica lui într-un tablou, tabloul prinde să vadă privitorii.
Dacă pui pe muzica lui cuvinte, cuvintele muţesc.
„…Şi pe vânt
Câte-un cuvânt…”
Încă o dovadă că tăcerea e tot o cântare de nai, doar că nu toţi oamenii au auz pentru ea.
Melosul, iată-l, interferându-se cu poezia, acolo unde se poate dezice de cuvinte. El cultivă metafora, ca pe un alt fel de respiraţie şi afirmaţie a frumosului, deci ca pe o modalitate de a fi.
Cu vreo trei decenii în urmă, la Palatul Congreselor din Moscova, un moderator îl prezentase astfel la un concert imperial:
– Solo la Iovu, cântă Vasile Nai.
Astfel, interpretul nostru era identificat cu instrumentul la care cântă de-o viaţă şi cu care face corp comun şi care, la rândul lui, îi face un tot întreg cu destinul.
El e naiul său.
El e egal cu cântecele sale.
Acesta e Vasile Iovu, fiul zeului Pann, cel de la care învaţă miriştile să cânte când se rătăceşte vântul prin ele, artistul de la care mierlele, atunci când se întorc la noi din ţările calde, iau lecţii de cântări şi de dragoste pentru oameni şi alte păsări.
Nicolae DABIJA
Patrimoniul cultural
Cetăţi
Cetatea Soroca. Unicul monument de istorie si arta medievala moldoveneasca, ce s-a pastrat integral, asa cum a fost conceput de mesterii zidari.
Cetatea Hotin. Cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului.
Cetatea Albă. Cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. Grecii o numeau Levcopilis, dacii - Vidava, romanii - Alba Iulia, genovezii - Moncastro sau Maurocastro, turcii - Akkerman, rusii Belgorod.
Mănăstiri
Mănăstirea Căpriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseşteuna dintre cele mai vechi manastiri din Moldova - Capriana (întemeiată în 1429).
Mănăstirea Hâncu. În 1678, intr-o zona de codru, la izvorul rîului Cogîlnic (cca. 55 km vest de Chişinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinţeaza, la rugamintea fiicei sale, o manastire de maici.
Mănăstirea "Sfânta Treime", Saharna. Situată la 110 km nord de Chişinau, pe malul drept al rîului Nistru, mănăstirea "Sfînta Treime" de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova.
 
Vizitatori: 1323257
sus

© 2015 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD