Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     

Editorial
    
Profesorul de libertate al Neamului 
    
Evenimentele mari care schimbă destinele unui popor îşi nasc întotdeauna oamenii de care au nevoie. 
Una dintre personalităţile create de necesităţile istoriei a fost profesorul Alexandru Moşanu. 
Distinsul bărbat politic lasă impresia că a trăit într-o viaţă câteva vieţi. Faptele care i-au însoţit existenţa ca şi cum ar fi adunate din biografiile mai multor oameni.
El nu a fost doar martor, ci şi participant la istorie. Creator de istorie. Modelator de destine. 
Lui îi datorăm multe din victoriile Mişcării de Renaştere Naţională. 
Alexandru Moşanu a fost, în lupta pentru libertate, un comandant de oşti. Oastea lui la un moment dat devenise întregul nostru popor. Care a învins. 
Ştia să îmbărbăteze mulţimile. 
Ştia să adune oamenii.
Ştia să împace.
Ştia să convingă.
E recunoscut faptul că cel mai bun Parlament din toată perioada independenţei a fost cel condus de A. Moşanu, care a avut şi cele mai importante realizări:
1) Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova;
2) Legiferarea Tricolorului şi a Stemei;
3) Adoptarea Imnului „Deşteaptă-te, române!”;
4) Refuzul de a semna Contractul unional de reînnoire a URSS şi neintrarea republicii în CSI;
5) Plecarea a mii de tineri la studii în România;
6) Declararea Republicii Moldova drept „al doilea stat românesc”;
7) Reactivarea Mitropoliei Basarabiei;
8) Interzicerea partidului comunist , recomandarea privind demolarea monumentelor sovietice, decomunizarea societăţii;
9) Promovarea în şcoli a Istoriei românilor şi a glotonimului „limba română”;
10) Împroprietărirea ţăranilor cu pământ, privatizarea întreprinderilor de stat pe bază de bonuri;
11) Organizarea Conferinţei Internaţionale privind Aprecierea juridică a Pactului Ribbentrop-Molotov în iunie 1990;
Pe timpul preşedinţiei lui Moşanu, R. Moldova a fost primul stat din lume care a recunoscut încă în mai 1990 independenţa Lituaniei;
Iar începând cu 27 august 1991 R. Moldova a obţinut recunoaşterea internaţională a circa 150 de state (cel de-al 150-lea fiind Federaţia Rusă), ea devenind membru al ONU, OSCE etc.;
Niciun parlament ulterior n-a făcut mai mult.
Alexandru Moşanu a avut mandatul istoriei să ne apere puţina libertate pe care o obţinuserăm cu mari sacrificii.
În 1990, când a fost invitat să asiste la ratificarea Tratatului de prietenie şi bună vecinătate între URSS şi România, după ce şi noi, şi Ucraina ne declaraserăm suveranitatea ca state, şi credeam că nu mai există graniţe comune între URSS şi România, Moşanu a întrebat: din componenţa cărei delegaţii va face parte?! Când a aflat că din cea a URSS şi nu a României, a refuzat categoric să fie prezent. 
El ne îndemna să nu ne fie teamă de libertate.
Credea că poporul nostru are vocaţia libertăţii.
Ştia: un popor cu mentalitate de sclav nu poate crea un stat liber. 
Acest distins bărbat politic a fost şi un Om de mare omenie. De o modestie rară, de o cumsecădenie proverbială. Un model uman. 
A fost profesor de istorie. Dar pe lângă istorie, el a predat întreaga lui viaţă studenţilor săi Demnitatea, Curajul, Verticalitatea. 
Pentru verticalitatea, bunătatea şi cumsecădenia sa unii l-au urât. Şi l-au atacat dur. Atacurile au venit din partea duşmanilor neamului nostru. Dar şi a unor impostori strecuraţi în Mişcarea de Eliberare Naţională. Dar el a rezistat (Iurie Roşca i-a dedicat o carte întreagă: „Falşii amici”, care trebuie reeditată, ca să se vadă cât de jos poate coborî ticăloşia umană). Nu s-a lăsat înfrânt. Nu şi-a trădat visurile.
Moşanu a văzut Independenţa Republica Moldova ca pe un prim pas spre Reunirea Basarabiei cu Ţara. A spus nu o dată că, dacă ar fi depins de el, Declaraţia de Independenţă  de la 27 august 1991 s-ar fi numit declaraţia de Unire a Republica Moldova cu România. 
Acesta e, de fapt, testamentul lui care se suprapune cu testamentul lui Vieru, cu cel al lui Ungureanu, al lui Gh. Ghimpu şi ale altor mari patrioţi.
Ei vor fi trişti acolo în ceruri câtă vreme urmaşii lor nu le vor realiza vrerea.
Cei care încearcă în aceste zile să rescrie manualele nu vor putea scoate – oricât ar dori – numele lui A. Moşanu din istoria noastră recentă. Pentru că A. Moşanu este istoria însăşi.
Prin faptele sale el şi-a ridicat un monument în timpul vieţii.
Aştept cărţile care se vor scrie despre el. Străzile care să-i poarte numele. Statuile pe care le merită. 
Distinsul luptător îşi va ocupa un loc destoinic în şirul bravilor Bărbaţi ai Basarabiei, lângă Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Constantin Stere, care au avut curajul să schimbe cursul istoriei. 
A fost un simbol al Neamului românesc al Basarabiei care s-a ridicat din genunchi.
Lumina semănată de el va lumina în continuare generaţii. 
Iar acestora le dorim să fie demne de sacrificiul lui Alexandru Moşanu, profesorul de libertate al Neamului nostru. 
Nicolae DABIJA
Patrimoniul cultural
Cetăţi
Cetatea Soroca. Unicul monument de istorie si arta medievala moldoveneasca, ce s-a pastrat integral, asa cum a fost conceput de mesterii zidari.
Cetatea Hotin. Cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului.
Cetatea Albă. Cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. Grecii o numeau Levcopilis, dacii - Vidava, romanii - Alba Iulia, genovezii - Moncastro sau Maurocastro, turcii - Akkerman, rusii Belgorod.
Mănăstiri
Mănăstirea Căpriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseşteuna dintre cele mai vechi manastiri din Moldova - Capriana (întemeiată în 1429).
Mănăstirea Hâncu. În 1678, intr-o zona de codru, la izvorul rîului Cogîlnic (cca. 55 km vest de Chişinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinţeaza, la rugamintea fiicei sale, o manastire de maici.
Mănăstirea "Sfânta Treime", Saharna. Situată la 110 km nord de Chişinau, pe malul drept al rîului Nistru, mănăstirea "Sfînta Treime" de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova.
 
Vizitatori: 1970221
sus

© 2017 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD