Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     

Editorial
  
Poezia, fiică a cerului
  
Oraşul italian Recanati are două denumiri, la fiecare din intrările în oraş este indicat:
„Recanati
Città della Poesia”
(„Recanati. Oraşul Poeziei”)
Bănuiesc că e unica localitate din lume care are un astfel de nume dublu.
În acest oraş s-a născut Giacomo Leopardi (1798-1837), clasic al poeziei italiene. În castelul ]n care a văzut lumina zilei a fost inaugurat Centrul Naţional de Studii Leopardiene, iar începând cu anul 1999, când UNESCO a fixat ziua Internaţională a Poeziei la 21 martie, printr-o decizie a Ministerului Culturii din Italia, acesta a fost intitulat Centrul Mondial al Poeziei.
Poezia aici e la ea acasă. Poezii, mii de poezii, aparţinând celor mai proeminenţi poeţi italieni şi din întreaga lume, scrise pe coli mari de hârtie şi prinse pe paleţi de lemn împodobiţi cu flori, le poţi vedea prin tot oraşul, pe străzi, la intrările din magazine, şcoli, muzee, baruri, gări, apartamente.
Lângă Primărie în faţa unui poem se opreşte un grup de tineri. Leopardi le spune:
„…o, tu, iubito,  
toate poemele tac;
nici nu ştii
ce rană-ai deschis
în adâncul inimii mele;
nu, eu nu mai sper
prin gânduri să-ţi trec…”

Petrarka îl completează:
„…erano i capei d’oro a l’aura sparsi”… („...şuviţele de aur însorite, / şi cum tânjeam de doruri neîmplinite / ca iasca – am ars, ca ceara-n lumânare”).
La Centrul de Studii Leopardiene – Casa Leopardi – avem surpriza să ne întâlnim cu Mihai Eminescu.
Giacomo Leopardi a fost contemporan cu mai multe genii ale lumii – Puşkin, Heine, Chopin, Schopenhauer, Goya, Lermontov, Hegel etc. – dar numai poetul român Mihai Eminescu are instalată o placă comemorativă alături de basorelieful marelui clasic italian, cu un text în limbile italiană şi română:
„Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nor de aur din marea de amar. Mihai Eminescu”.
Există mai multe similitudini între destinele şi operele lor: conştiinţa tragică a existenţei, gândirea filosofică, pesimismul, patriotismul, muzicalitatea internă a cuvântului îi impun pe ambii printre marii poeţi lirici ai românismului european, atât Leopardi cât şi Eminescu, au trăit doar 39 de ani (aceste paralele şi altele se conţin şi-n monografia „Leopardi”, scrisă de distinsul nostru critic Mihai Cimpoi şi expusă la un loc de cinste, alături de alte studii dedicate operei şi creaţiei leopardiene, în expoziţia bibliotecii, cu precizarea muzeografilor, care au promis că vor face rectificarea necesară, că studiul ar fi scris „în lingua moldava”). Acolo mi s-a vorbit că Giacomo Leopardi a avut preocupări ştiinţifice cu caracter lingvistic, fiind interesat şi de limba română.
În 1836 acesta a scris poemul „Ginestra”, denumire de floare şi de cetate genoveză de la gurile Nistrului, de la care vine numele de Nistru.
În uriaşul castel al familiei Leopardi e situată, afară de centrul de Studii leopardiene, o mănăstire franciscană. Clopotele bat pe fundal de recital poetic, iar poemele au gravitate de rugăciune. Într-o aripă a acestuia locuiesc urmaşii familiei de nobili Leopardi, prezenţi la toate acţiunile Centrului şi la manifestările literare.
Pe Terazza della Poesia din curtea Castelului, locul unde Leopardi a scris celebra sa poezie Infinitul, se desfăşoară cunoscutele recitaluri de poezie şi muzică.
Pentru prima dată în acest oraş mi-a fost dat să aud ca, după ce s-a citit un poem, cineva – un cititor prezent în sală – să se ridice şi să comenteze impresia despre o poezie cu următoarele cuvinte: „Vă mulţumim pentru cinci minute (atât a ţinut lectura poemului – n.n.) de fericire”.
Astfel poezia pentru concitadinii marelui Leopardi este un alt sinonim al fericirii.
Primarul Fabio Corvatta, tot el – şi directorul Cetrului „Giacomo Leopardi”, ne vorbeşte despre o tradiţie veche din oraşul celui mai mare poet romantic: „Atunci când intră un poet într-un local, toţi se ridică”.
N-am avut prea multe ocazii să intrăm în localuri, ca să ne convingem dacă e aşa, programul manifestărilor fiind prea încărcat, dar dragostea pentru Poezie e omniprezentă aici.
Una dintre atracţiile turistice din acest oraş este Strada Pietonală cu lucrări realizate de Vicenzo Bianchi, unul dintre cei mai de seamă sculptori şi artişti plastici ai lumii (cu muzee în 12 ţări, Premiul Naţional al Japoniei numindu-se „Vincenzo Bianchi”).
Am vorbit cu autorităţile din acest oraş ca să-i facă o invitaţie primarului Chişinăului, Dorin Chirtoacă, pentru a prelua experienţa acestora şi de a face din Strada Pietonală care urmează a fi inaugurată în Chişinău – cu concursul arhitecţilor, sculptorilor şi scriitorilor – o atracţie turistică mondială aşa cum a devenit la ora actuală cea din oraşul Recanati.
Un alt oraş-muzeu din Italia este Fontana i Liri, capitala Republicii Artiştilor, al cărui preşedinte este Vincenzo Bianchi.
Artistul e o gazdă primitoare.
Fontana i Liri e considerat oraşul cel mai vechi din Europa, aici se păstrează o cetate din ziduri megalitice din mileniul V înainte de Hristos.
În acest oraş Vincenzo Bianchi are 6 muzee, pe care le vizităm: unul – dedicat Fecioarei Maria, celelalte – lui Darwin („Muzeul deluvienilor”), lui I.Gagarin („Umbra luminii negre”), Jorge Luis Borges („Muzeul Umbrelor”), Galileo Galilei („Muzeul Păcii”), un muzeu în aer liber e muntele Cervara di Roma, cioplit cu diverse figuri şi imagini de către Vincenzo Bianchi şi discipolii săi din Japonia, Rusia, Franţa, SUA ş.a., care vin în acest oraş în fiecare vacanţă ca să cioplească în stânci şi să înveţe sculptura.
În Catedrala-muzeu Santa Croce („Sfânta Cruce”), Republica Artiştilor prin preşedintele ei îmi face un cadou deosebit, pe lângă un premiu pentru poezie, îmi pregătise şi o carte pictată de marele artist.
Vincenzo Bianchi caracterizase poezia astfel: „Poezia este aerul fără de care ne-am sufoca”.
Prietenul său Carlo Rubi, laureat al Premiului Nobel în domeniul chimiei, o definise şi mai original: „Poezia e ca o piatră pe care o arunci în apă”.
Pentru distinsul poet român Ion Deaconescu „poetul cutremură temeliile lumii cu vorbele sale care opresc timpul şi-l obliga s-o ia înapoi”.
Tot el a tras o concluzie tristă: „Lumea actuală nu mai este demnă de poezie”.
Ce facem ca să merităm poezia?
Poezia poate trăi şi fără scriitori, dar noi am putea trăi fără ea?
Sunt întrebări care-şi aşteaptă răspuns, deopotrivă, de la poeţi şi cititori, de la politicieni şi oameni simplu, de la cei care o califică drept apanaj al altor vremuri şi de la cei care cred că Poezia, cea care se naşte zilnic, pentru că ea nu are sfârşit, ajută soarele să răsară, mugurul să se deschidă, iarba să crească şi păsările cerului să zboare.
Nicolae DABIJA
14-18 martie 2015, Roma, Recanati, Fontana i Liri
Patrimoniul cultural
Cetăţi
Cetatea Soroca. Unicul monument de istorie si arta medievala moldoveneasca, ce s-a pastrat integral, asa cum a fost conceput de mesterii zidari.
Cetatea Hotin. Cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului.
Cetatea Albă. Cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. Grecii o numeau Levcopilis, dacii - Vidava, romanii - Alba Iulia, genovezii - Moncastro sau Maurocastro, turcii - Akkerman, rusii Belgorod.
Mănăstiri
Mănăstirea Căpriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseşteuna dintre cele mai vechi manastiri din Moldova - Capriana (întemeiată în 1429).
Mănăstirea Hâncu. În 1678, intr-o zona de codru, la izvorul rîului Cogîlnic (cca. 55 km vest de Chişinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinţeaza, la rugamintea fiicei sale, o manastire de maici.
Mănăstirea "Sfânta Treime", Saharna. Situată la 110 km nord de Chişinau, pe malul drept al rîului Nistru, mănăstirea "Sfînta Treime" de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova.
 
Vizitatori: 1356812
sus

© 2015 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD