Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     

Editorial
Leii  la  păscut
Iată-ne martori la destrămarea unei ţări.
La un proiect care s-a stopat.
E şi firesc. Or, a face dintr-o fostă bucată de Românie ţară e acelaşi lucru ca şi a face dintr-o bucăţică de Moldovă – am în vedere Transnistria – ţară, sau dintr-o aşchiuţă de Transnistrie – altă ţară şi tot aşa, până umpli ţărişoricuţa noastră dragă de ţărişoricuţele – câte una din fiecare sat.
Uitaţi-vă ce se întâmplă cu valuta naţională, care are toate şansele să fie scoasă din uz şi să fie înlocuită cu ce-a da Domnul.
În aceste zile, când leul se prăbuşeşte catastrofal, totul devine monedă de schimb.
De la o fabrică de vin ni se expediază la redacţie un aviz, cu rugămintea să-l publicăm.
„Cât costă plasarea lui?” suntem întrebaţi prin intermediul poştei electronice.
„30 l.”, le scrie contabila solicitanţilor.
A doua zi reprezentantul fabricii vine la redacţie cu o damigeană cu vin.
„Ce-i asta?”, întreb.
„Plata pentru aviz. 30 de litri, cum ne-am înţeles.”
Când îi anunţase de „30 l”, contabila avusese în vedere 30 de lei, dar la fabricile noastre de vin totul se măsoară în litri.
Cei de la tipografie însă n-au vrut să accepte damigeana, ne-au cerut plata pentru tipar în lei.
Prin anii 1995-’96 un cunoscut, pe care-l cheamă Liviu Cincilei, mă anunţă:
– Pot să-mi spui de azi Liviu Undolar.
Mi-a spus, şi imediat mi-a explicat: în acea zi cinci lei se făcuseră, conform cursului monedei autohtone anunţat de Banca Naţională, egali cu un dolar american.
Prietenul meu devenise brusc important.
Mă întâlnesc mai ieri cu el. Nu doreşte să comenteze ce se întâmplă pe piaţa valutară şi nu mai doreşte să-şi schimbe numele pe mărunţiş. Acum ar trebui să-şi spună: Liviu Optsprezece Cenţi. Şi e nervos.
Analiştii politici ne oferă zilnic explicaţii că devalorizarea monedei noastre s-ar datora faptului că n-am avut guvern.
Dar de joia trecută avem, în sfârşit, un prim-ministru.
Un conducător bun e un noroc pentru un popor.
Un proverb arab zice: „O oaste de oi condusă de un leu totdeauna va învinge o oaste de lei condusă de o oaie”.
Oile noastre preferă să aibă în fruntea lor doar lei.
Unde ni-s leii?, se aude din când în când această întrebare dusă de vânt.
Înainte se mai auzea şi un răspuns:
– În Banca Naţională.
Dar de la un timp, şi acolo-şi fac de cap ovinele.
Într-o lună leul nostru a ajuns de râsul oilor: s-a devalorizat cu circa 40%.
Ceea ce le face pe paşnicele păscătoare de pe pajiştile ţării să formuleze următoarea propunere: bancnotele noastre naţionale să-şi schimbe numele, din „lei” să-şi zică „oi”. C-ar fi mai potrivit.
Pentru că, dacă până nu prea demult, cu o sută de lei puteai cumpăra o oaie, mă îndoiesc că, după rebotezarea bancnotei naţionale a Republicii Moldova, vom putea cumpăra cu o sută de oi un rege al animalelor, chiar cu măselele căzute şi fără gheare, pentru menajeria de la marginea oraşului unde acesta lipseşte.
Doi politicieni de vârf au făcut declaraţii belicoase în ultimele săptămâni că numai proştii (adică noi cu domniile voastre) se vor în UE, „unde nu ne aşteaptă nimeni” (Pe când în Uniunea Euroasiatică ne aşteaptă Putin cu toate gulagurile înaintaşilor săi).
Şi aici mi-am amintit o întâmplare cu distinsul nostru povestitor Ion Creangă pe care cineva l-ar fi numit „prost”.
– Aşa e, a fost de acord humuleşteanul.
Şi a adăugat:
– Dar, când mă mai uit în jurul meu, prind la curaj.
Când auzim declaraţiile Lupilor şi Dodonilor la televizor, întregul nostru popor prinde la curaj:
– Să vă fie de cap, deştepţilor! Că taare proşti vreţi să mai păreţi când e vorba de problemele ţării, că pe ale voastre ştiu că tare bine le mai potriviţi!
Şi asta în timp ce leul nostru a luat-o razna: prin jungla delapidărilor.
„Moldoveanul”, cum îi zice PROTV, Ilan Shor a scos 28 de miliarde de lei (care depăşesc bugetul anual al Republicii Moldova) – 10,9 miliarde de la Banca de Economii şi 17 de la Banca Socială, le-a convertit în 1,6 miliarde de euro şi le-a expediat patriotic în patria îndepărtată a părinţilor săi.
Miliardarul american, care a folosit aceeaşi schemă acum câţiva ani, provocând criza economică din SUA, a fost pus la dubă.
Se va întâmpla acelaşi lucru şi la noi? Mă îndoiesc.
Dacă am avea nişte lei la guvernare, nu m-aş îndoi.
Nicolae DABIJA
Patrimoniul cultural
Cetăţi
Cetatea Soroca. Unicul monument de istorie si arta medievala moldoveneasca, ce s-a pastrat integral, asa cum a fost conceput de mesterii zidari.
Cetatea Hotin. Cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului.
Cetatea Albă. Cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. Grecii o numeau Levcopilis, dacii - Vidava, romanii - Alba Iulia, genovezii - Moncastro sau Maurocastro, turcii - Akkerman, rusii Belgorod.
Mănăstiri
Mănăstirea Căpriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseşteuna dintre cele mai vechi manastiri din Moldova - Capriana (întemeiată în 1429).
Mănăstirea Hâncu. În 1678, intr-o zona de codru, la izvorul rîului Cogîlnic (cca. 55 km vest de Chişinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinţeaza, la rugamintea fiicei sale, o manastire de maici.
Mănăstirea "Sfânta Treime", Saharna. Situată la 110 km nord de Chişinau, pe malul drept al rîului Nistru, mănăstirea "Sfînta Treime" de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova.
 
Vizitatori: 1343977
sus

© 2015 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD