Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     

Editorial
Iuda în altar
De Paştele Blajinilor moldovenii au umplut cimitirele.
Politicienii au fost văzuţi intrând în mai multe cimitire odată. De ce? Pentru că la noi, orice campanie electorală începe la cimitir. 
Cine are de partea lui morţii câştigă orice fel de alegeri. 
Ultimul recensământ a stabilit că Republica Moldova are o populaţie de 2.900.000 de persoane, la alegerile prezidenţiale din anul trecut însă au participat 3. 200.000 de alegători. 
Se ştie că din cele 2.900.000 de persoane circa 600.000 sunt copii până la 18 ani, care nu au dreptul să voteze. Aproape un milion de concetăţeni sunt plecaţi. (Potrivit statisticilor oficiale: 477.949 – în Rusia, 142.266 – în Italia, 47.754 – în SUA, 17.565 – în Canada, 16.202 – în Spania, 14.815 în Germania, 17.237 – în Ucraina, 13.005 – în Israel etc.). Cu alte cuvinte, nu prea are cine vota în ţara asta. Şi atunci – toată nădejdea e pe cei răposaţi. 
Toţi morţii noştri, plecaţi la Domnul de la Ştefan cel Mare încoace, s-au sculat din morminte la ultimul scrutin ca să-l ajute pe Dodon să ajungă preşedinte.
Acum ei pot dormi liniştit, până la referendumul din toamnă, când se vor mobiliza din nou şi vor sări toţi ca unul ca Dodon să-l câştige.
Comisia Electorală Centrală, în frunte cu comunista Alina Russu (a fost propusă în această funcţie de V. Voronin), care are în grija ei toate listele cu răposaţi, va face totul ca cei peste 600.000 de morţi care s-au implicat activ în alegerile trecute să aibă drept de vot permanent în Republica Moldova: şi la referendum, şi la alegerile parlamentare, şi la cele prezidenţiale din următoarea sută de ani.
Încă o dovadă, cum afirmă la fiecare scrutin mitropolitul Vladimir, că viaţă după moarte există. Alegătorul rămâne alergător şi după moarte. 
Mai ales oamenii necăjiţi ai satelor, care s-au dus în mormânt cu vorba „Moartea încă nu e o dovadă că noi am trăit”, la îndemnul primarilor, se ridică din morminte ca să confirme faptul că primii n-au primit zadarnic sumele mari de bani plătite lor ca să adune voturi pentru un partid sau altul.
Iar primarii, să le dea Dumnezeu sănătate şi şefii de partid – suficienţi bani, ştiu să-i facă atât pe cei plecaţi de ani buni în lume, cât şi pe cei din cimitire – să voteze cu orice partid care-i plăteşte, ei cunosc cum să-i facă şi pe cei vii ca aceştia să învie.
O şosea minunată te duce către nordul republicii. 
Aproape de Sărătenii Vechi citesc scris pe pod: „Reabilitarea drumului e finanţată de poporul american”. 
Deci, poporul SUA s-a gândit la noi, ca să nu mai mergem prin noroi, prin hopuri şi gropi, şi din banii lui ne-a făcut şosea, a înălţat poduri, a luminat porţiuni întregi de drumuri cu lumină electrică, a instalat semne rutiere (furate de moldoveni)…
Dar satele, de o parte şi de alta a şoselei care le-au scos în lume, au votat toate, şi la alegerile parlamentare trecute, şi la alegerile recente, „pentru Dodon”, contra americanilor adică. 
Mă opresc la Negureni-Teleneşti.
La bufetul satului, care-i aparţine primarului, întreb pe nişte bărbaţi relativ tineri pentru cine au votat. 
Unul dintre interlocutori devine mai sincer:
– Badea Grişa ne-a dat câte o sticlă de votcă la patru şi ne-a spus să-l votăm pe Dodon.
Badea Grişa e primarul satului.
– Şi la femei le-a dat votcă?
– Nu, la femei şi la bolnavi le-a dat câte 20 de lei. 
Atâta costă recunoştinţa la moldoveni. 
Şoseaua Sărătenii Noi – Soroca costă vreo 140 de milioane de dolari, dar lumea noastră se vinde pentru 20 de lei. 
– Dodon o să ne unească cu Rusia, zice Saşa, un muşteriu despre care aflu ulterior că e întreţinut de soţia sa, care lucrează ca „slugă” într-o casă din Moscova. 
Visează şi el un loc de slugă la ruşi. 
– Dar copiii? Ce vă fac copiii?
– Nu i-am mai dat la şcoală. Îs şi ei cu femeia la Moscova. 
Adică – slugi mai mititele. 
Americanii ne aştern şosele, românii ne repară şcolile şi grădiniţele, japonezii ne oferă tehnică medicală, nemţii ne construiesc aziluri pentru bătrâni, belgienii – orfelinate pentru copii etc., dar noi îi iubim tot pe ruşi, care ne fac războaie, republici separatiste, blocaje economice şi ne acceptă doar ca slugi la nivel de popor, cum a promis Dodon Kremlinului că ne va face pentru ei. 
Şi atunci cum să nu te bucuri că, pe alocuri, la noi morţii sunt mai vii decât viii. 
Ştefan Urâtu, fost membru al Comisiei Electorale Centrale, a vorbit despre falsificările la care au recurs cei de dreapta ca să nu câştige cei de stânga. Dar nu a dezvăluit schemele, aceleaşi, folosite acum de cei de stânga contra celor de dreapta.
Dar câteva sunt simple de tot. Alina Russu este cea care numeşte preşedinţii de comisii electorale, persoane fidele, cu salariu fidel, care aleg componenţa comisiilor, de regulă, persoane complice sau care să le tolereze maşinaţiile şi să-i accepte să voteze, atât pe morţi,  cât şi pe cei plecaţi (în unele sate din Găgăuzia au votat mulţi dintre cei care în ziua alegerilor se aflau la Moscova, lucru care poate fi verificat uşor). 
Copiii  lui Stalin au însuşit perfect învăţăturile părintelui lor, care afirmase că nu contează cine votează, contează cine numără voturile. 
În cărţile sfinte e scris că Dumnezeu îi va pedepsi pe cei care-l vor lăsa pe Iuda să intre în altar. Preoţii noştri nu doar l-au lăsat pe Iuda2 (la pătrat) să intre în altar, dar – după ce i-a binecuvântat pe slujitorii altarului – şi să se atingă de Focul Haric, pe care urmaşul ţiganului Fâsu din Pârjolteni l-a profanat, ofensându-l astfel pe Cel de Sus. 
Şi atunci de ce să ne mai mirăm de faptul că Dumnezeu a prins să ne bată –, pentru că (la îndemnul preoţilor) l-am votat pe Satana Dodon –, cu troienele care au căzut peste livezile înflorite, ca acestea să nu rodească în acest an decât frunze, de pomii prăbuşiţi sub greutatea zăpezilor ceseiste şi de sufletele îngheţate ale concetăţenilor noştri, care votează laolaltă cu morţii pentru un trai fericit.
Treziţi-vă, morţilor, şi faceţi-le loc viilor, că vor şi ei să voteze!
Nicolae DABIJA
Patrimoniul cultural
Cetăţi
Cetatea Soroca. Unicul monument de istorie si arta medievala moldoveneasca, ce s-a pastrat integral, asa cum a fost conceput de mesterii zidari.
Cetatea Hotin. Cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului.
Cetatea Albă. Cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. Grecii o numeau Levcopilis, dacii - Vidava, romanii - Alba Iulia, genovezii - Moncastro sau Maurocastro, turcii - Akkerman, rusii Belgorod.
Mănăstiri
Mănăstirea Căpriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseşteuna dintre cele mai vechi manastiri din Moldova - Capriana (întemeiată în 1429).
Mănăstirea Hâncu. În 1678, intr-o zona de codru, la izvorul rîului Cogîlnic (cca. 55 km vest de Chişinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinţeaza, la rugamintea fiicei sale, o manastire de maici.
Mănăstirea "Sfânta Treime", Saharna. Situată la 110 km nord de Chişinau, pe malul drept al rîului Nistru, mănăstirea "Sfînta Treime" de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova.
 
Vizitatori: 1820586
sus

© 2017 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD