Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     
 
Prima Patrimoniul cultural

Patrimoniul cultural   
Cetăţi | Mănăstiri | Muzee naţionale | Case muzeu | Expoziţii
 
   
Cetatea Hotin. |  Versiune tipar

Cetatea Hotinului - cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului. Aparatorii vrednici ai acestui tinut din nordul principatului Moldovei au tinut piept hoardelor de invadatori si venetici ce au rivnit la pamintui strabun de-a lungul intregii istorii a neamului nostru. Cetatea cu turnurile inalte a sfidat norii negri de plumb si ploile naprasnice de foc si de singe, ce s-au abatut necontenit asupra acestor paminturi manoase, dar napastuite de soarta, iar curajul aparatorilor ei baga frica in asediatori, facea sa li se moaie genunchii si sa o ia razna indarat.

Voievodul Stefan cel Mare, la urcarea sa pe tron, a fost preocupat in primul rind de gindul recuceririi ei.

E oarecum simbolica afirmatia ce se desprinde din legenda istorica despre intemeierea cetatii. Ea glasuieste ca ideea zamislirii acestei zidiri ar fi apartinut unui vestit rege dac, care ar fi ales anume aici locul de inaltare.

Dupa una din versiunile mai mult sau mai putin intemeiate pe cercetari, documente si marturii de epoca, cetatea Hotinului a fost inaltata in secolul al XIV-lea, ca prin izbanda Musatinilor sa ajunga in stapinirea Moldovei si s-o slujeasca mai apoi timp de doua secole. Alexandru cel Bun a reparat cetatea, coborind cu ostile sale in jos pe Nistru, cucerind orasul Tighina si ajungind pina la Cetatea Alba.

Dintr-o alta sursa aflam ca cetatea a fost inaltata la inceputul secolului al XV-lea din insasi vrerea lui Alexandru cel Bun cu sprijinul lui Vitold, marele cneaz al Lituaniei. "tinind cont de aspectui si arhitectura edificiului, avem tot temeiul sa acceptam alternativa si cea de-a doua versiune.

Ilie, fiul domnitorulu, luptind cu fratele sau Stefan, a pus mai presus interesele personale decit pe cele ale tari si la 1436 ceda Hotinul polonilor in schimbul unui ajutor din partea acestora. In 1455, venind la putere pentru a doua oara la domnie, Petru Aron recistiga cetatea, dar e nevoit sa cedeze tirgul Siretului si alte localitati. Insa dupa o anumita vreme ea trece din nou in miinile polonilor.

Moldovei, prea inteleptul domnitor si-a pus drept scop reintoarcerea cetatii sub stapinirea sa. Doi ani de zile a durat asediul. Pina in la urma prin pacea de 4 aprilie 1459 Stefan cel Mare a reintors in hotoarele istorice orasul Hotin, abia mai tirziu izbutind sa puna stapinire si pe cetate.In perioada respectiva ea a fost amplificata si intrejita in repetate rinduri. La porunca domnitorului a fost construita paraclisul de la etaj, pe latura dinspre malul Nistrului. Anume faptul ca fusese construita din piatra si din caramida, cu fatetele decorate cu figuri geometrice din caramida ,i-a facut pe unii cercetatori sa creada si sa afirme ca edificiul ar fi fost rezultatul colaborarii unor mesteri veniti din Tarile Baltice, care au muncit alaturi de mesterii locali.


Multi suverani ai acelor vremuri demult apuse au rivnit la cetatea care le deschidea calea spre Moldova si alte tari din Orientul Europei. Cu timpul zidurile bine intarite, stapinite de temerarii aparatori moldoveni o facura de necucerit, respingind puhoaie de poloni, turci, cazaci, care isi incercasera de nenumarate ori norocul, cu gindul de a o lovi prin surprindere si a o stapini.

Citeva momente din cronica luptelor pentru aceasta cetate sint semnificative pentru destinul ei. La 1538 generalul polonez Tarnovski arunca in aer zidurile. Petru Rares in a doua sa domnie, le restabileste si sporeste capacitatea de aparare. De altfel, pe timpul domniei acestui luminat voievod cetatea a fost nu numai cea mai puternica,dar si cea mai frumoasa. Ba chiar si mai tirziu Dimitrie Cantemir in a sa " Descriere a Moldovei " avea sa afirme, ca cetatea ".....in ziua de azi iaste vrednica de a se socoti cea mai frumoasa si mai mare decit celelalte ale Moldovei".

In anul 1562 domnitorul Ioan Heraclide Despot cedeaza Hotinul prietenului sau Albert Laski. Bogdan al IV-lea repeta gestui predecesorului sau, oferind-o in dar nobilului Dobrovolski. Dar vine la domnie un alt domnitor vrednic, Ion Voda cel Viteaz, care cucereste cetatea si o pune sub stapinirea legitima a moldovenilor.


La 1712 turcii pun mina pe cetate, o repara si o intaresc. Anume pe timpul ocupatiei lor e ridicata in interiorul cetatii o moschee. Dupa o suta de ani Hotinul fu stapinit de rusi, cetatea isi pierdu importanta de alta data, ca mai apoi la 1856 sa fie desfiintata si lasata prada uitarii. Nimic de mirare, daca ne gindim ca un asemenea Imperiu ca cel Rus, care isi extinse cu mult hotarele in urma razboaielor si a tratatelor favorabile, nu avea nici un interes sa pastreze pentru istorie o cetate apartinind poporului vaduvit de paminturile sale strabune. Nici pina in ziua de azi cetatea Hotinului nu a scapat de sub stapinirea straina, pamintul pe care se inalta fiind si el instrainat de adevaratii mostenitori.

Se zice ca prin anii treizeci ai secolului nostru cheia de la cetatea Hotinului se mai pastra in Finlanda, in colectia unui oarecare general Mannerheim. Cine va fi temerarul urmas ai vrednicilor domni ai Moldovei,care sa porneasca in cautarea acestei chei fermecate, sa o gaseasca cu orice pret si sa deschida larg portile istoriei noastre de veacuri, lasind sa razbata prin ele lumina adevarului unic, ce ar face posibila descifrare si cetirea corecta a acelor pagini scrise cu singele stramosesc si tainuite de ochii si mintea noastra? Cine va fi voievodul pasnic care o va trece sub scutul adevaratilor stapini si urmasi. Intrebarea e si ea din istoria noastra zbuciumata de veacuri. Insa dupa cum se stie, orice intrebare are si un raspuns, unul, cel adevarat. Cine si cind?

Vizitatori: 1877274
sus

© 2017 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD