Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     
 
Prima Ultimul număr îl găsiţi aici!

Ultimul număr îl găsiţi aici!
Litanie |  Versiune tipar
Inapoi
 
 
 
Litanie
Când coboară Prutul dintre Munţi
şi ajunge-n Cernăuţi,
el întreabă florile de tei
şi salcâmii:
unde, Doamne, sunt românii tăi,
unde ţi-s românii?!

Îi răspunde Domnul din ceru-ntomnat:
– În aceste locuri i-am lăsat
de la Dragoş-Vodă pe români –,
lângă poala munţilor moldavi,
ca să fie-aici stăpâni,
nu sclavi.

Doamne, – zice Prutul cum plânge şi cântă –,
Tu-i binecuvântă,
pentru că-n credinţă sunt avani
şi Te-au apărat pe metereze,
ca să fie aicea încă mii de ani,
să nu-ngenuncheze.

Pentru mic şi mare eşti ca o lumină,
lină Bucovină,
să-nfloreşti în veacuri cum înfloare pomul,
neamul să-ţi trăiască
şi cât vei mai fi – să vorbeşti cu Domnul
limba românească.

5 septembrie 2008,
la 600 de ani de la prima atestare
a oraşului Cernăuţi într-un act
al domnitorului Alexandru cel Bun

P.S. Vânătoare de români, la Cernăuţi

În timp ce lupta Federaţiei Ruse pentru pace continuă în estul Ucrainei, ea introducând trupe proaspete şi, alaltăieri, încă cincizeci de tancuri „separatiste”, „patrioţii” ucraineni, în loc să-şi apere ţara în tranşeele de la Doneţk şi Luhansk  vânează intelectuali români prin Cernăuţi.
La 2 decembrie, în jur de 40 de huligani cu cagule pe cap, care-şi zic „activişti”, au devastat Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” din capitala vechii Bucovine, căutându-l cu bâte integraţioniste pe poetul şi academicianul Vasile Tărâţeanu, ca să-l trateze de „separatism”.
Astfel e etichetată dorinţa românilor din Bucovina, a cărei portavoce e Vasile Tărâţeanu, de a studia în limba moşilor şi strămoşilor lor. „Nu ne închideţi şcolile!” e rugămintea lui Tărâţeanu adresată autorităţilor ucrainene. Pentru acest strigăt de durere Vasile Tărâţeanu e învinuit că face jocul Moscovei, că ar fi agent FSB, că e plătit de Putin ş.a.
În ziua când era căutat la Cernăuţi, ne aflam cu el la Festivalul Internaţional de Poezie „Adrian Păunescu” de la Craiova, unde primea mesaje tot mai alarmante: „Domnule Tărâţeanu, ascunde-te! Activiştii te caută să te ciomăgească. Ţi-au spart deja geamurile la apartament” etc.
Românii în Bucovina sunt la ei acasă în partea de nord a Moldovei istorice, numită de austrieci Bucovina – nu în cinstea pădurilor de fagi, cum susţin veneticii, ci în amintirea generalului austriac von Bukow, cel care a tras cu tunurile în bisericile ortodoxe şi care a avut ideea să cumpere un „coridor” către Galiţia, devenită de curând austriacă, pe care vizirul turc i-a dat-o pentru o tabacheră de aur, în semn de recunoştinţă împărăteasa Maria Tereza înveşnicind numele generalului pentru că „reuşise imposibilul”, tot atunci domnitorului Moldovei Grigore Ghica tăindu-i-se capul pentru că nu-i plăcuse ideea cu tabachera.
În 1774, în toată partea de nord a Moldovei nu se afla niciun ucrainean, azi cei sosiţi între timp urmărind să-i expulzeze sau ucrainizeze pe românii care au mai rămas pe străbuna moşie a lui Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare.
Vasile Tărâţeanu crede că elevii satelor româneşti  au tot dreptul să studieze în şcolile lor limba maternă.
Pentru acest lucru el e ameninţat cu moartea. În 1994, fiul lui mai mare a fost omorât, tot pentru „crima” tatălui său de a fi apărat drepturile românilor.
Politica, cea care nu are principii, ci doar interese, are nevoie şi de logică.
Aşa să înţeleagă Ucraina, în aceste momente grele pentru destinul ei de stat independent, să-şi facă aliaţi?
Sau astfel doresc vecinii noştri să ne facă să-i iubim, crezând că, dacă ne vom dezice de limbă şi nume vom deveni mai uşor patrioţi ucraineni, ca să ne dăm viaţa pentru ei în tranşeele de la Doneţk şi Luhansk, în timp ce dânşii vor călca în picioare tricolorul nostru la Cernăuţi şi-i vor ameninţa cu răfuiala pe Vasile Tărâţeanu şi pe ceilalţi patrioţi români.
  Nicolae DABIJA
   
Vizitatori: 1970220
sus

© 2017 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD